This
http://bota.ro/wp-content/uploads/2010/03/P.-GALATI.pdf
and more…
http://bota.ro/nou-tribunalul-bucuresti-18-martie-2010/
and much more…
http://bota.ro/wp-content/uploads/2010/02/2TBBUCFEBRUARIE2010.pdf
Daca doriti sa (re)vedeti…
Mar 29
Legea 51 sufera o noua modificare. NU ma surprinde, ba chiar ma deranjeaza la spiritul meu nationalist, faptul ca nici de data aceasta nu se intampla nimic bun. Nimic din ceea ce mintea noastra de juristi selecteaza ca ar fi o lege buna. Am inteles ca profesia de avocat exista in baza principiului autonomiei sale. Baroul insa, este persoana juridica de utilitate publica, dar e de drept privat, dat fiind faptul ca are patrimoniu si buget propriu, elemente determinate exclusiv de “taxele de barou” pe care eu le denumesc zeciuiala, judecand dupa cuantumul taxei percepute. Pentru ce serveste aceasta suma, mare uneori, doar sefii de barouri stiu, impreuna cu consilierii acestora (dar nu obligatoriu).
Va rog sa luati in seama ce scria Biblia despre zeciuiala. In Vechiul Testament, zeciuiala (10%) era o cerinta a legii, pe care doar evreii trebuiau sa o plateasca Inaltilor Preoti.
Noul Testament nu precizează nicăieri un anumit procent din venituri care ar trebui pus deoparte, însă se spune că acesta trebuie să fie “după câştigul” fiecăruia. Bisericile creştine au preluat în esenţă valoarea de 10% de la zeciuiala Vechiului Testament şi au luat-o în considerare ca valoarea “minim recomandată” în ceea ce priveşte darurile aduse de creştini. Cu toate acestea, creştinii nu trebuie să se simtă obligaţi să dăruiască zeciuială întotdeauna. Ei trebuie să dăruiască în măsura posibilităţilor, “după câştigul” fiecăruia. Uneori aceasta poate însemna că pot dărui mai mult decât a zecea parte, alteori mai puţin.
Or, in aceste vremuri de criza efectiva, reala, am vazut doar tabelele cu cei avertizati ca nu si-au achitat zeciuiala catre Barou.
Noi tindem sa adoptam formula morala, rezonabila pentru parti, care sunt in acest caz, avocatul “muncitoresc” indiferent de forma de exercitare a profesiei si baroul, pe de alta parte.
Ceea ce se omite insa, in mod evident cu absoluta tendentiozitate, este faptul ca nici un inscris nu pomeneste de infiintarea barourilor traditionale, CA PERSOANE JURIDICE. Aceasta este realitatea si unii dintre dumneavoastra, cei care va ascundeti sub pseudonime de-a dreptul puerile, nu ratati niciodata ocazia de a blufa, in mod voit sau nu, atunci cand vine vorba de legalitatea unora sau a celorlalte dintre barourile concurente (retineti, va rog, expresia CONCURENTE). Alte opinii, din ce in ce mai rare dealtfel, ajung usor la pragul infantilitatii, in exprimarea falsei teorii ca peste 200 de magistrati au gresit in solutionarea dosarelor de NUP ale colegilor nostri. Cum sa calific atunci achitarile de la Inalta Curte? Desigur, ca fiind juste, in spiritul legii si al bunei credinte a magistratilor adevarati. Le multumesc pentru ceea ce fac.
Atat L 255 din 2004 cat si OUG 159 din 2008 arata graba furibunda cu care au fost “ticluite” unele texte, menite sa instituie in continuare, monopol absolut. De ce? De frica lui Bota si a sutelor apoi miilor de membri ai barourilor infiintate de domnia sa. De frica unei posibile implozii a castei, pe care deja o simt cum duduie prin bresele dintre falii.
Apropos de criza din Romania…nu ati observat ca prin curtile oamenilor nici cainii nu mai sunt atat de mari?
Inteligenta, fãrã limite…
Mar 11
Comunicarea inteligentei. Intre constient si inconstient.
De cum am zarit “printre morminte” pseudonimul dorelherban, subconstientul meu activ, chiar mai activ uneori si mult mai inteligent decat constientul, s-a cambrat instantaneu pe ecoul care migra crescând in intensitate, catre urechea interna, caznindu-se sa escaladeze scarita dintre etaje, destul de abrupta, daruita asa de catre mama natura:
- Alo! Sefu! Aici pitpalacu’! Cine dracu e dorelherban asta? Unde am mai auzit de el? Over.
- Aici mansarda! La Disney Channel nu e. Poate in reclama la Vodafone?!? E clarvazator? Fundas dreapta, stanga, inainte, inapoi? Hello! Cineva acolo sus, pitpalacule, help me. Cum?? ? Dorel, subalternul lui nea’ Gogu? Ala cu trãscãul Unirea? Of, Doamne! Nu! Nu se poate! Faza aia cu…”dorele, ia mai fa ma asa…trrrrr”?!?
Nu, nu se leaga. Ce sa caute Dorel pe juridice.ro? Nu e vorba ca nu s-ar califica, dar…sau, mai stii?!? Am vazut altii si mai si. Am o vorba de duh pe care o s-o invatati si voi, destul de repede, si carele zic cam asa: recunosc ca sunt prost, dar cand ma uit in jur prind curaj! In breasla asta, se preteaza de minune.
Ahhhh. O intercostala crunta ma aşează direct pe şenalul navigabil cu voia maritului, ancestralului, inepuizabilului coleg de scoala “interimara” compulsorie a lui Vanghele’, zis pe numele lui mic, de fata, Goagãl. Pentru mine devenise foarte limpede CINE ESTE DORELHERBAN! Acest nume fusese pomenit de cateva ori in cadrul emisiunii “Minunile Justitiei” moderata de insusi decanul Barourilor Constitutionale sau Paralele sau Alternative sau Dreptunghiulare, ba mai bine Ovale (o spun cu toata inima spre deliciul sangvininc al ‘corpului’ de avocati desfiintati de Legea 3 din 1948), si nu pentru vreo bravura personala, ci pentru lipsa desavarsita de moralitate si justete profesionala, demonstrata prin trimiterea in judecata a unor colegi de-ai nostri, avocati membri ai unui Barou respectiv ai unei Uniuni Avocatiale infiintate printr-o hotarare judecatoreasca, pentru eternul, derizoriul (in ceea ce ne priveste) 281 C.p. Chiar si dupa achitarea de catre Inalta Curte a colegilor nostri, atunci si in multe randuri dupa, inca mai bantuie printre noi, mici hadrozauri care se cred detinatorii adevarului absolut, nemaicontând ca impotriva opiniei sale unice si nealterabile, sunt cateva sute care vad lururile prin prisma dreptei judecati.
- Aici pitpalacu’! Sefu’! M-auzi? Ptiu, fir-ar al naibii ala cu statia lui de radioamatori! Iar nu-l mai aud pe sefu’! Alo! Sefu! Roger! Mikel Jackson! Coca-cola! KFC! Can U hear me? Iuhuuuu! Ufff! Sefu’, ma auzi?
- Zi-i pitpalacu’! Te aud foarte bine! Ce naiba te-a apucat de racnesti in halul asta? Ce mai vrei? Ti-am dat un email cu datele despre dorelherban. L-am gasit si la mine, pe blacklist. Si l-am pus si pe Ignore list pe Messenger, in caz ca-I vine sa “verse”. Over. Vorbim mai tarziu caci am de lucru la o insolventa. Over. Apropos…poate ii transmiti tu lui dorel ca insolventa asta nu-I in codu’ penal si nici nu e de nasul lui. Te pup. Over.
In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 145 din 5 martie 2010 a fost publicata Legea nr. 25 din 2 martie 2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei.
Legea nr. 25/2010 introduce obligativitatea publicitatii starii de insolventa pe paginile de web detinute sau admninistrate de debitorul insolvabil. In acest sens, se stabileste ca organele de conducere ale debitorului sunt obligate sa publice pe paginile de internet proprii, in termen de 24 de ore de la data comunicarii hotararii de deschidere a procedurii, informatiile referitoare la starea societatii, precum si numarul, data si instanta care a pronuntat hotararea.
Nerespectarea acestei obligatii constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 10.000 lei la 30.000 lei.
2 comentarii
-
Alberto Kurtyan says:
Ce legătură are cesionarea acţiunilor/părţilor sociale ale societăţii cu răspunderea organelor de conducere ale societăţii?
“adevăratul debitor” este societatea, nu acţionarul/asociatul şi nici administratorul.
-
dorelherban says:
Ce ne facem cu cei care cesioneaza (cumpara) societatea, pentru o anumita suma de bani, fiind niste parliti fara bani si care nu au nimic de pierdut, apoi dispar, si au scapat pe adevaratul debitor de grija de a mai plati credite la banci, (luate pe societate), debite la finante, la alti creditori? Au acestia pagina de internet? Nici nu stiu cum arata un calculator! Nu le pasa nici de amenda cat de mare ar fi.
C.S.M. despre…C.S.M.
Mar 5
Cititi mai jos un comunicat al Florica Bejinaru, Presedintele
Consiliului Superior al Magistraturii.
Mesaj al presedintelui CSM
Ma adresez corpului profesional al magistratilor pentru a va transmite ca prioritatile mandatului pe care-l exercit sunt, in principal, atingerea tuturor obiectivelor din cadrul Mecanismului de cooperare si verificare instituit de Comisia Europeana referitor la justitie si eliminarea monitorizarii Romaniei pe justitie. Prioritatea mea este legalitatea, buna functionare a sistemului judiciar si a consiliului.
Exercitiul nereusit si nefericit intitulat “Punct de vedere privind interpretarea si aplicarea unor dispozitii ale Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare” nu a fost elaborat din dispozitia Presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii iar acest fapt trebuie cunoscut de toata lumea.
Va asigur ca pe toata perioada mandatului meu legea este singurul criteriu care va prima in actiunile mele, ca aveti in mine un partener de discutii si actiuni pozitive, favorabile sistemului si mentinerii independentei magistratului roman.
Consiliul Superior al Magistraturii este si trebuie sa ramana un etalon al independentei sistemului judiciar si garantul acesteia.
Este regretabil ca astfel de situatii se pot consuma si pot afecta prin demersul lor buna functionare si imaginea consiliului. Inacceptabila este si incompetenta – sursa a unor astfel de situatii.
Va multumesc pentru ca sunteti de aceesi parere cu mine exprimand public, la randul vostru, opinia pe care o aveti. Exercitiul democratiei si misiunea asumata de noi toti la momentul preluarii functiei de magistrat ne impune o astfel de atitudine.
Judecator Florica Bejinaru
Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii
Mesaj preluat prin RS Alerter. Facilitate de abonat.
Post si pe Juridice.ro
D.le Danilet, spun cu convingere ca sunteti bun. Pentru un considerent care inglobeaza multe alte atribute personale. Pentru ca nu mergeti pe urmele mustinde, mocirloase, de pe drumul deja croit, ci pentru ca incercati sa insemnati drumul cu urme noi, proaspete, pe care se poate pasi cu nadejde.
“Aveti sprijinul meu, caci ma uit la voi cu speranta!” suna atat de biblic, atat de insufletitor, incat ar putea darama in orice clipa bariera dintre idealism si pragmatism, acest conflict psihologic care poate influenta sau mai rau, poate determina un anumit comportament.
Din nefericire, pentru noi, justitiabilii (ma autoinclud in acesata categorie dat fiind faptul ca disputa intre structurile avocatiale continua haotic, fara logica si fara demnitate din partea celor care o alimenteaza strategic), sunteti in oastea celor putini. Iar cei putini au fost aproape intotdeauna vulnerabili.
Pentru oricare dintre noi este important sa se simta altfel. Sa se simta liber. Sa se simta in siguranta. Sa poata vorbi deschis.
Va cer permisiunea sa-mi acordati doar cateva zeci de secunde pentru a citi dialogul urmator, purtat intre mine si un domn avocat traditional, (care se facea ca nu stie ca barourile au fost desfiintate de Legea 3 din ’48) dealtfel respectabil si pentru varsta dar si pentru cariera domniei sale, netinand cont de aspectele controversate legate de profesie.
“- Buna dimineata d.le av. S., spun raspicat, cu o dictie perfecta si ma inclin reverentios, continuandu-mi drumul catre Tb.
- ‘neatza, neatza! Auzi, tu esti avocat? Unde? Unde, in care barou? Bravo! Ce surpriza!?! …spuse domnul, afisand deja grimasa unui inceput de constipatie.
- Da, d.le av. S, sunt avocat in baroul Bucuresti, structura Bota!…spun eu, foarte sigur pe mine, plesnind o gâza mica ce tocmai aterizase pe roba mea, cu un bobârnac discret plasat fix sub trenul posterior.
In acelasi timp, culegeam de pe fata interlocutorului meu toate expresiile fetei, pe care le compilam instantaneu direct in unitatea centrala de calcul, dar in sistem binar.
- Aha…mda…mdeh…eh…pai stii ca…noi suntem in disputa cu…ei. Cu… voi. Vezi, sa nu afle G. ca iti face plângere, imi zice “palmat” dl. av. S., oarecum sfatuitor, desi ii citeam doar in privire suflul amenintator, triumfal.
Ca de obicei, nu ma intimidez si nu ma pot pierde niciodata in fata unei astfel de situatii.
- Da, stiu. Disputa nu pleaca de la noi. Noi vrem liniste, vrem intelegere, vrem pace. Disputa pleaca de mult mai de departe si este alimentata strategic de cei care sunt indrituiti sa o transeze. Haideti ca am fugit! Am un dosar la dl. P., acum la 9. Va invit la o discutie, cand aveti timp. Berea o dau eu. M-am inclinat politicos si am luat-o la pas catre Tb.
Pe drum, inainte de a urca treptele cladirii, am avut primul imbold de a schimba directia. Ma gandeam:” mai frate, aia stau toti acolo, ca in stup, si isi lustruiesc armele pentru a ne dobora pe noi, iar eu zburd vesel si nelinistit pe coclaurile patriei, de parca mi-as dori sa incasez un glont in cap”.
Acum il inteleg si pe bunul meu amic C. de la S., prin ce trece de cand cu porcaria de plangere penala pe care i-a facut-o baroul C., si mai mult decat atat, d.le Cristi Danilet, d.lor judecatoare si judecatori, a fost obligat sa se dezbrace de roba si sa paraseasca sala. Cu plecaciunea de curtoazie, dar va rog sa-mi permiteti sa nu fiu in stare sa calific acest comportament haiducesc.
Banii lor nu’s banii nostri
Feb 25
In timp ce Guvernul a taiat salariile la sange, magistratii au portofelele pline. Mai pline decat pana acum. Ei sunt marii castigatori ai legii unice de salarizare. Desi se temeau ca actul normativ le va reduce dramatic veniturile, la sfarsitul lunii ianuarie au rasuflati usurati, cu portofelele pline. Salariile lor au crescut substantial, dupa aplicarea noii grile de salarizare.
Salariile magistratilor au crescut cu aproximativ 20 de procente . Astfel, judecatorul cu grad de Inalta Curte de Casatie si Justitie, procurorul din Parchetul General sau cel din cadrul DNA sau DIICOT, cu vechime cuprinsa intre 10 si 15 ani, au un coeficient de salarizare cuprins intre 9 si 11, corespunzator transelor de vechime, ceea ce inseamna un salariu maxim de 7.332 de lei.
La instanta suprema , coeficientul pentru o vechime de peste 20 ani, este de peste 11%. Judecatorul cu grad de Curte de Apel si procurorul cu grad de Parchet de pe Langa Curtea de Apel primesc un coeficient de salarizare de peste 8% pentru o vechime de peste 20 ani. Judecatorul cu grad de Tribunal are coeficienti cuprinsi intre sapte si opt, tot in functie de vechime. Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii si procurorul general al Parchetului primesc un coeficient de aproape 12 salarii minime.
La noii coeficienti, de la 1 ianuarie, se adauga si doua sporuri, 25 de procente pentru suprasolicitare neuropsihica si 10% pentru confidentialitate. De aceste sporuri vor beneficia toti magistatii.
Salariile grefierilor au ramas neschimbate fata de ultima forma a grilei unice, astfel ca cel mai mare salariu il are prim-grefierul, grefierul-sef sectie si grefierul-sef, toti cu studii superioare. Ei primesc aproape cinci salarii minime.
Coeficientii pentru grefier, grefier-statistician, grefier-documentarist, gradul I (peste trei ani vechime in specialitate) sunt cuprinsi intre trei si cinci, in functie de vechime si gradatie.
Sursa: realitatea.net
Ştirea de săptămâna trecută din Evz.ro, ştire ce a fost preluată ulterior, privitoare la modificările aduse Legii medierii lasă să se înţeleagă faptul cum că medierea va deveni obligatorie din data de 3 martie 2010. Ştirea a fost difuzata chir sub titlul: “Medierea- obligatorie din 3 martie”.
Nu este prima dată când constat că o informaţie jurnalistică este luată drept o informaţie certă ce nu trebuie verificată şi care nu poate fi pusă la îndoială.
Desigur că în contextul actual din România aş considera că este oportun a fi reglementată medierea ca procedură prealabilă obligatorie. Mai mult decât atât, m-aş bucura să fie prevăzută ca obligatorie nu doar pentru faptul că sunt (voi fi) şi mediator ci şi pentru efectele curative ale medierii în societate. Cu toate acestea, chiar dacă unora nu ne place, trebuie să spunem că procedura medierii nu va deveni obligatorie din 3 martie!
Aşa cum am arătat şi cu altă ocazie (Magistraţii, medierea şi principiul rolului activ în procesul civil), din data de 3 martie devine obligatorie îndatorirea magistraţilor şi a celorlalte organe jurisdicţionale de a recomanda părţilor medierea şi de a le face cunoscute avantajele acestei proceduri amiabile!.
Cu alte cuvinte, magistratii (procurorii, organele de cercetare penală, etc.), potrivit art. 6 din Legea 192/2006 aşa cum a fost modificat prin Legea 370/2009, vor fi obligaţi să recomande părţilor implicate în conflict să recurgă la mediere pentru soluţionarea amiabilă a cauzei lor.
Prin urmare, ceea ce devine obligatorie este doar obligatia de recomandare ce o vor avea în sarcină toate organele jurisdicţionale. Medierea nu este obligatorie pentru părţi. Părţile sunt libere să aleagă sau nu cale amedierii pentru soluţionarea cauzei ce o au pe rolul instanţei!
În opinia mea, în funcţie de gradul de informare al acestora şi în măsura în care magistratul sau alt organ jurisdicţional le va convinge de utilitatea medierii, părţile aflate în conflict vor alege procedura amiabilă a medierii. Altfel, părţile pot refuza procedura medierii. Desigur că magistratului îi va reveni sarcina (potrivit art. 129 Cod pr. civ.) să stăruie ca părţile să încerce soluţionarea litigiului pe cale amiabilă, în virtutea rolului său activ pe care, să fim corecţi, în această privinţă nu l-au prea exercitat.
Trebuie să mai atragem atenţia şi asupra faptului că avocaţii vor avea şi ei un rol foarte important în decizia ce părţile o vor lua cu privire la mediere. În măsura în care nu vor percepe medierea ca o activitate concurentă, de natură să le diminueze veniturile, vor ajuta părţile să aleagă soluţionarea litigiului prin mediere. Aşa ar fi şi deontologic: să arate părţilor calea cea mai potrivită pentru cei implicaţi în conflict. Problema este că şi până acum avoacţii, prin Legea 51/1995 aveau această obligaţie de a ajuta părţile să ajungă la o soluţionare pe cale amiabilă însă, prea puţini avocaţi şi-au îndeplinit această îndatorire. Dacă prin legea medierii s-a atras atenţia asupra acestei reglementări potrivit căreia avocaţii au atât dreptul cât şi îndatorirea de a sugera părţilor soluţionarea pe cale amiabilă, nu poate fi decât benefică o astfel de constatare, pentru toţi cei implicaţi, cu efecte pe termen lung asupra actului de justiţie şi a evoluţiei societăţii în ansamblul ei.
Am mai spus-o, o repet şi o s-o tot spun, cu riscul de a plictisi: dincolo de efectele benefice imediate pe care le vor simţi direct cei implicaţi, efectele profunde şi de durată ale medierii se vor resimţi în actul de justiţie şi asupra societăţii româneşti în ansamblul ei.
Se preconizează ca în viitorul apropiat să se prevadă medierea ca procedură prealabilă obligatorie.
În opinia mea, în contextul actual de la noi, cred că ar fi benefică o astfel de reglementare.
Însă, pe această temă, vă invit să lecturaţi acest articol Medierea – procedură obligatorie sau facultativă? (I) şi să pornim o dezbatere pe această temă.
Pe această temă am dezbătut şi aici: Medierea a devenit obligatorie?
B.N.R. se AUTO – innoieste…
Feb 22
Vlad Tepes, o figura istorica marcanta a neamului romanesc, ar fi avut cu certitudine o reactie pe masura numelui sau, de notorietate, vazând ca tara piere iar Mugur Isarescu…
Soferii bucuresteni din sectorul 6, care isi vor parca masinile in locuri interzise, vor plati pentru recuperarea lor o amenda calculata in functie de masa autovehiculului, plus o taxa de 100 de lei pentru fotografierea masinii.
Astfel, pentru masinile sub 2.500 de kilograme tariful pentru blocarea vehiculului este de 200 de lei, 450 de lei pentru cele care au masa cuprinsa intre 2.500 si 3.500 de kilograme si 600 de lei pentru vehiculele care cantaresc mai mult de 3.500 de kilograme.
Tariful pentru ridicarea vehiculului este de 250 de lei pentru masinile care au sub 2.500 de kilograme, 400 de lei pentru cele care au intre 2.500 si 3.500 de lei si 1.200 de lei pentru cele cu masa peste 3.500 de kilograme.
Tariful de transport este de 250 de lei pentru vehiculele care cantaresc sub 2.500 de kilograme, 400 de lei pentru cele care au intre 2.500 si 3.500 de kilograme si 1.800 de lei pentru masinile peste 3.500 de kilograme.
Tariful de depozitare pentru 24 de ore este de 250 de lei pentru masinile care au sub 2.500 de kilograme, 600 de lei pentru cele care au intre 2.500 si 3.500 de kilograme si 2.000 de lei pentru vehiculele care cantaresc peste 3.500 de lei.