ABA se adreseaza avocatilor romani
| 28 May 2010 – Juridice.ro – Preluare |
495 citiri |
Uniunea Nationala a Barourilor din Romania a dat publicitatii, joi, 27 mai 2010, adresa primita din partea Asociatiei Barourilor Americane (ABA), Sectiunea – Drept International, adresata Corpului profesional al avocatilor din Romania.
>> Detalii
2 comentarii
-
Cristi P. Sturzu says:
Eu cred ca mesajul postat pe site-ul ABA se adreseaza in egala masura si avocatilor din Uganda, Botswana si Zimbabwe. Poate si UNBR-ului civilizatiei Makonde. Caror avocati romani se adreseaza?? Celor desfiintati in 1948, sau noua, celorlalti, infiintati prin efectul legii?
Ajung sa ma milogesc sa publicati lucruri reale, dar dvs. nu va sfiiti catusi de putin sa aruncati gunoaie in ochii unor oameni care trateaza aceste chestiuni cu seriozitate. -
Alberto Kurtyan says:
Din experienţa mea, americanii trimit bilete de mulţumire şi vânzătoarei de zarzavaturi după ce au cumpărat trei legături de sparanghel.
Aşa că nu vă emoţionaţi excesiv.
„Marele investitor străin” Arie Shalev – sub acest nume figurează Arin Stănescu în această societate, având Paşaport PA/153/565/ eliberat de Ministerul de Interne israelian – a investit în afacerile din Romania „imensa sumă” de 223 USD , fiind, de altfel, singura sumă investită din propriul său buzunar în afacerile din România. La la 14 .12. 1998, Arie Shalev, devenit Arin Stănescu, împreună cu Călin Andrei Zamfirescu, Stan Târnoveanu şi încă doi cetăţeni belgieni au constituit societatea „Reconversie şi valorificare active” înmatriculată sub nr. J40/12704/1998 la ORCB. Cenzor al societăţii – Andreea Alina Zamfirescu, fiica lui Călin Zamfirescu şi actuala soţie a lui Cătălin Predoiu. Capitalul acestei societăţi : 90 milioane lei vechi. Obiect de activitate : afaceri, consultanţă etc. Sediul social, Bucureşti Bd. Mircea Vodă nr.35 bl.M27, sector 3, iniţial într-un apartament care, ulterior cu încă alte două apartamente din acelaşi bloc, aveau să devină proprietatea „Mătuşii Tamara”, lăsate „moştenire” Danei Nastase. Arie Shalev prin societatea sa, plătea încă din anul 2000, în mod oficial, o chirie de 7.000 USD/lună, noii proprietare . Aceste apartamente sunt şi astăzi utilizate tot de către Arie Shalev şi societatea menţionată, denumită în prezent „ZTS Consultanţă – Management” S.R.L., şi noua societate profesională „RVA Insolvency Specialists”. Nu există date din care să rezulte noul plafon al chiriei actuale .
La 19 noiembrie 1999, în baza unei Note de fundamentare contrasemnată de Flavius Baias, finul lui Valeriu Stoica, se emite Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.186/1999 pentru modificarea si completarea Legii nr. 83/1998 privind falimentul băncilor – act normativ avându-I, bineînţeles, ca autori tot pe cei doi avocaţi, fondatorii firmei “Reconversie şi valorificare active”. Şi desigur, tot în aceeaşi zi de 19 noiembrie 1999, OUG nr. 186/1999, se publică în Monitorul Oficial al României, dată la care, în temeiul acesteia se şi cere Tribunalului Bucureşti falimentul BANKCOOP . Graba a fost atât de mare încât, în acea vineri – zi scurtă de lucru, Guvernul a şi aprobat-o, a şi trimis-o la Monitorul Oficial care, în aceeaşi zi a şi publicat-o. Ce s-a uitat însă ? Procedura constituţională prevedea că Ordonanţele Guvernului trebuie mai întâi să fie depuse spre aprobare la Parlament şi numai după aceea se pot publica în Monitorul Oficial . Ordonanţa nr. 186/1999 întâi s-a publicat în M.O la 19.11.1999 şi apoi s-a depus la Parlament (22 noiembrie 1999), încălcându-se procedura constituţională prevăzută de art. 114 (4) din Constituţie (text în vigoare la data emiterii Ordonanţei). Care a fost principala modificare adusă Legii nr. 83/1998 privind falimentul băncilor ? Simplu ! La art. 17 al Legii nr. 83/1998 conjuncţia « şi » a fost înlocuită cu prepoziţia « sau », fiind astfel eliminată etapa obligatorie a « administrării speciale » prevăzută în Legea nr. 83/1998, astfel că, falimentul unei bănci putea fi solicitat chiar şi în cazul în care asupra acelei bănci nu s-ar fi exercitat o acţiune de administrare specială, ci numai o « supraveghere specială », cele două condiţii fiind cumulative în Legea nr. 83/1998 .